Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a transmis duminică o scrisoare liderului turco-cipriot Tufan Erhurman în care afirmă că o soluție la problema cipriotă „depinde de coexistența a două state, unul lângă altul”. Mesajul a fost făcut public cu prilejul împlinirii a 43 de ani de la declararea unilaterală din 15 noiembrie 1983, act condamnat de Consiliul de Securitate al ONU.
Erdogan și-a exprimat felicitările față de Erhurman și față de „poporul turco-cipriot”, descriind entitatea autoproclamată drept „cea mai valoroasă manifestare a luptei pentru suveranitate și existență” a turco-ciprioților și „garanția eternă a prezenței lor pe insulă”. Potrivit președintelui turc, realizările înregistrate în nordul insulei în toate domeniile sunt „o sursă de mare mândrie” pentru Ankara.
Făcând referire la discursul său din septembrie, din fața Adunării Generale a ONU, Erdogan a cerut comunității internaționale să recunoască entitatea din nord și să stabilească relații diplomatice, politice și economice cu aceasta. „Republica Turcia își continuă cu hotărâre eforturile în această direcție”, a scris el, numind Turcia „patria-mamă și stat garant”. În încheiere, a evocat memoria lui Fazıl Küçük și a lui Rauf Denktaş, precum și pe cei pe care i-a numit martiri.
Ministerul turc de Externe a publicat un mesaj propriu, în care susține că declararea din 1983 reprezintă „cel mai semnificativ simbol al epopeii suveranității și supraviețuirii poporului turco-cipriot” și că turco-ciprioții „nu au renunțat și nu vor renunța niciodată” la suveranitate.
Reacția Atenei nu a întârziat. Ministerul grec de Externe a anunțat că respinge „categoric” starea de fapt creată prin intervenția militară turcă din 1974 și a făcut apel la toate statele să se alinieze dreptului internațional și să respecte suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Cipru. În aceeași declarație, Grecia a reafirmat, în coordonare cu Nicosia, sprijinul pentru o soluție cuprinzătoare bazată pe federația bizonală și bicomunală, cu egalitate politică, conform rezoluțiilor 541 din 1983 și 550 din 1984.
Cele două rezoluții ale Consiliului de Securitate au calificat proclamarea drept nulă din punct de vedere juridic și au îndemnat statele să nu recunoască entitatea secesionistă și să nu îi acorde niciun fel de asistență.