Statele Unite și-au revizuit planurile privind reducerea contingentului militar din Europa. Pentagonul intenționează acum să retragă cel mult 5.000 de militari, în loc de 25.000, iar o parte dintre cei care ar fi trebuit să părăsească continentul vor fi transferați pe flancul estic al NATO, relatează Bloomberg, citat de Digi24.
Potrivit surselor publicației, Washingtonul și-a schimbat poziția pe fondul creșterii cheltuielilor pentru apărare ale aliaților în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Un al doilea factor invocat este războiul cu Iranul, care a făcut ca SUA să aibă nevoie de bazele militare europene și de spațiul aerian al aliaților pentru susținerea operațiunilor din Orientul Mijlociu. Reducerea ar urma să afecteze în primul rând Germania, unde se află cel mai mare contingent american din Europa.
România este una dintre țările care au anunțat, prin vocea președintelui, că este dispusă să suporte o parte din cheltuielile generate de staționarea militarilor americani pe teritoriul său, deși nu are graniță directă cu Rusia. Decizia finală îi aparține președintelui american Donald Trump, iar secretarul apărării, Pete Hegseth, urmează să îi transmită recomandările sale privind modificarea dislocării trupelor pe 1 decembrie.
Reprezentantul special al lui Trump pe lângă NATO, Matt Whitaker, a declarat recent că nu se așteaptă la o reducere semnificativă a prezenței americane în Europa. „Avem aici multe forțe și mijloace, care se află exact acolo unde avem nevoie de ele. Nu mă aștept la nimic de amploare”, a spus el.
În septembrie, surse ale NBC News relatau că administrația de la Washington analiza retragerea a până la 25.000 de militari din Germania, Italia și Spania, ceea ce ar fi fost cea mai importantă reducere a prezenței militare americane pe continent de la sfârșitul Războiului Rece. În prezent, în Europa sunt staționați aproximativ 80.000 de militari americani, iar o lege adoptată anul trecut de Congres interzice Pentagonului să coboare efectivele sub 76.000 de persoane fără consultări prealabile cu aliații.
Contextul include și discuțiile de la București: la începutul lunii noiembrie, președintele Nicușor Dan l-a primit la Cotroceni pe Elbridge Colby, subsecretar pentru politică de apărare al SUA, căruia i-a transmis că Marea Neagră este „una dintre cele mai periculoase și instabile regiuni maritime” și că „o prezență economică și militară americană mai puternică în România are o importanță strategică”.