Secretarul general al AKEL, Stefanos Stefanou, a susținut sâmbătă, la o conferință cu tema „Drepturile omului și inteligența artificială”, că adoptarea unei Carte a Drepturilor Digitale ar putea sta la baza unui dialog social mai amplu și a unor politici și garanții instituționale concrete. Potrivit liderului ake-list, tehnologia trebuie pusă în slujba omenirii, nu a profiturilor giganților din domeniu.
Stefanou a arătat că societatea se află deja în era inteligenței artificiale, care schimbă felul în care oamenii muncesc, comunică și se informează, dar și condițiile în care participă la viața socială și politică. În același timp, a spus el, AI influențează economia, educația, sănătatea, piața muncii și, până la urmă, criteriile pe baza cărora se iau decizii. În ciuda potențialului uriaș, aceste transformări ridică întrebări serioase: cine controlează noua putere tehnologică, cine stabilește regulile de funcționare, cât de mult influențează platformele dezbaterea publică și cine riscă să rămână în urmă.
Liderul AKEL a calificat dezbaterea drept „eminamente politică”. Atunci când un algoritm decide cine este angajat, cine este evaluat sau ce informație ajunge pe ecranul cetățeanului, nu este vorba despre o simplă procedură tehnică, ci despre decizii care afectează drepturi și vieți omenești, a explicat el. Tehnologia nu poate fi un alibi pentru absența responsabilității, iar „cutia neagră” a algoritmului nu garantează protecția drepturilor omului: condiții esențiale sunt transparența, responsabilizarea și posibilitatea de a contesta o decizie.
Referindu-se la dezinformare, la videoclipurile false și la imaginile fabricate, Stefanou a întrebat unde se află limita între libertatea de exprimare și protejarea democrației. În acest context, el a prezentat inițiativa AKEL din Parlament de promovare a unei Carte cipriote a Drepturilor Digitale, care ar urma să definească clar drepturile cetățenilor în mediul digital: intimitatea, protecția datelor personale, informarea, explicarea deciziilor, intervenția umană, libertatea de exprimare și accesul egal la capacitățile digitale.
Potrivit lui Stefanou, este nevoie de un cadru solid de protecție a drepturilor digitale, de investiții în educația publică și în cercetare, de protejarea muncii, de proceduri transparente în administrația publică și de un control democratic real al sistemelor de inteligență artificială. El a avertizat că, lăsată fără reguli democratice și fără garanții sociale, inteligența artificială poate adânci inegalitatea, concentrarea puterii și restrângerea drepturilor. „Viitorul nu este predeterminat de algoritmi”, a conchis liderul AKEL, ci este stabilit de oameni.
