Noaptea de 17 spre 18 noiembrie aduce punctul culminant al curentului de meteori Leonide, cu o frecvență estimată de 10 până la 15 stele căzătoare pe oră, potrivit unei prezentări publicate de SigmaLive. Fenomenul este vizibil cu ochiul liber și poate fi observat cel mai bine departe de luminile orașelor, unde cerul este suficient de întunecat.
Leonidele sunt produse de cometa 55P/Tempel-Tuttle, care orbitează în jurul Soarelui o dată la aproximativ 33 de ani și lasă în urmă un fir dens de particule. Traseul cometei se intersectează anual cu orbita Pământului, iar planeta traversează acest nor de praf cosmic, ceea ce duce la apariția meteorilor. În acest moment, cometa se află la circa 1,9 miliarde de kilometri de Pământ.
Particulele, de dimensiuni foarte mici, intră în atmosferă cu viteză mare, comprimă aerul și îl încălzesc la temperaturi de ordinul miilor de grade, dezvăluind o dâră luminoasă care dă impresia unei stele căzătoare. Deși poartă numele constelației Leul, meteoriții nu au nicio legătură fizică cu stelele din această zonă: constelația este doar punctul de pe cer din care pare să pornească traiectoria lor.
Observațiile vor fi favorizate în acest an de Lună, aflată în faza de semilună crescătoare, cu o luminozitate de cel mult 44% din disc. Specialiștii recomandă alegerea unui loc întunecat, cu orizont deschis, și lăsarea ochilor să se adapteze la întuneric timp de cel puțin un sfert de oră.
Curentul Leonidelor poate produce, o dată la 33 de ani, adevărate „furtuni” de meteori, cu mii de stele căzătoare pe oră. Astfel de fenomene au fost consemnate în 1799, 1833, 1866, 1966 și în perioada 1999–2001. Furtuna din 1833 a fost deosebit de spectaculoasă, cu aproximativ 100.000 de meteori pe oră, iar cea din 1999 a produs circa 3.000 pe oră.