România are una dintre cele mai importante poziții strategice la Marea Neagră, se învecinează direct cu Ucraina și a sprijinit Kievul de la începutul războiului, dar nu se află printre capitalele invitate la discuțiile despre un eventual acord de pace cu Rusia. Subiectul este analizat de Stiripesurse, care citează doi analiști politici.
La summitul de la Dublin din 13 noiembrie, liderii europeni au convenit ca Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit să facă parte din echipa care va reprezenta Europa în negocierile privind Ucraina, alături de reprezentanții instituțiilor Uniunii Europene. Participarea efectivă a acestei delegații la discuțiile cu Rusia rămâne incertă, iar Kremlinul nu a confirmat că o acceptă.
Formula a provocat controverse în UE: șefa diplomației europene, Kaja Kallas, nu a fost inclusă în echipă, iar unele state membre au cerut un mandat comun pentru discuțiile cu Rusia. Grupul celor cinci state, cunoscut ca E5, este o formulă informală de cooperare diplomatică, nu un mecanism prevăzut de regulile Uniunii.
Politologul Cristian Pîrvulescu explică absența României prin faptul că țara nu mai este o putere informală europeană, așa cum a fost în perioada Iohannis. El invocă anularea alegerilor prezidențiale, expunerea excesivă și lipsa unor reacții serioase la atacuri hibride, reziliența democratică scăzută și situația economico-bugetară. „La masa negocierilor nu se ajunge cu geografia, ci cu credibilitatea”, a declarat el, arătând că formatele informale îi răsplătesc pe cei care au participat de la început și care și-au construit o reputație de actor previzibil.
Analistul politic Cristian Roșu avertizează, la rândul său, asupra deciziilor care ar putea afecta securitatea Mării Negre. Pentru București, miza este directă: orice aranjament negociat fără o implicare suficientă a României ar putea influența condițiile de securitate la frontiera sa estică și în regiunea Mării Negre.