Sudanul de Sud a amânat primele sale alegeri prezidențiale și parlamentare pentru 11 februarie anul viitor, în loc de 22 decembrie anul acesta, o nouă întârziere a unui scrutin așteptat de mult timp. Comisia electorală, care a anunțat decizia sâmbătă, nu a oferit niciun motiv.

Cea mai tânără țară din lume, care se confruntă în continuare cu violențe în ciuda acordului de pace din 2018, a amânat votul de cel puțin trei ori de când stabilise anul 2022 ca an electoral. În septembrie, președintele Salva Kiir a dizolvat guvernul de unitate națională și a numit o administrație interimară.

Acest pas a permis țării să avanseze spre alegeri fără încheierea prealabilă a unei constituții permanente sau a unui recensământ, două procese care fuseseră anterior legate de tranziție. Analiștii au avertizat însă că decizia a demontat un aranjament-cheie de împărțire a puterii, concentrând autoritatea în mâinile lui Kiir și crescând riscul unui nou conflict pe scară largă.

„Aceasta echivalează cu o lovitură de stat constituțională prin reforme legislative”, a declarat în octombrie Yasmin Sooka, președinta Comisiei ONU pentru drepturile omului în Sudanul de Sud. „Indiferent dacă alegerile au loc sau nu, Sudanul de Sud va avea nevoie în continuare de o soluție politică incluzivă, de protecție pentru civili și de instituții capabile să prevină noi violențe”, a adăugat ea.

Forțele lui Kiir și susținătorii fostului vicepreședinte Riek Machar, aflat în arest la domiciliu, au fost implicați în ciocniri sângeroase tot mai intense în ultimele luni, iar tensiunile etnice și conflictele legate de furtul de vite complică situația. Țara a devenit independentă de Sudan în 2011, iar războiul civil dintre 2013 și 2018 a ucis cel puțin 400.000 de oameni.

Conform noului calendar, înregistrarea alegătorilor începe sâmbătă, pe 14 noiembrie, și se încheie pe 28 noiembrie, iar campania electorală de 45 de zile se va desfășura între 27 decembrie și 9 februarie. Președintele comisiei electorale, Gabriel Bol Deng, a anunțat că au fost înființate 3.161 de centre de înregistrare și au fost recrutați peste 22.000 de angajați. Potrivit Băncii Mondiale, circa 90% din cei aproximativ 15 milioane de locuitori nu au acte de identitate recunoscute de stat.