Păstrarea acquis-ului negocierilor din problema cipriotă este „miza majoră a perioadei pe care o traversăm”, a declarat vineri secretarul general al AKEL, Stefanos Stefanou, la un eveniment de condamnare a declarării pseudo-statului, organizat de partid la punctul de trecere Orfeas din Nicosia.
Liderul stângii cipriote și-a exprimat speranța că întâlnirea trilaterală planificată va duce la o reuniune informală în format de cinci și la reluarea negocierilor. Potrivit lui, în ciuda impasului prelungit și a insistenței Turciei pe soluția celor două state, există în continuare o perspectivă de rezolvare, datorită convergențelor importante obținute între cele două comunități după 2008.
Stefanou a amintit că au trecut mai bine de nouă ani de la întreruperea negocierilor de la Crans Montana, fără o dezbatere substanțială despre problema cipriotă, și că nici eforturile de deschidere a unor noi puncte de trecere nu au dat rezultatele așteptate. El a spus că secretarul general al ONU cere reluarea discuțiilor din punctul în care au fost întrerupte în 2017, pe baza Cadrului său și cu accent pe capitolele rămase deschise, care ar fi, în esență, două: securitatea și proprietatea.
În privința garanțiilor, Stefanou a reamintit că, la Crans Montana, secretarul general al ONU a propus încheierea sistemului de garanții și înlocuirea lui cu un mecanism de implementare a soluției, în care puterile garante să aibă un rol consultativ. El a adăugat că, potrivit raportului secretarului general către Consiliul de Securitate din septembrie 2017, Turcia acceptase propunerea cu condiția acceptării egalității politice.
Secretarul general al AKEL i-a criticat pe președintele Nikos Christodoulidis și pe liderul turco-cipriot Tufan Erhurman, spunând că, deși ambii susțineau continuarea negocierilor din punctul în care au fost întrerupte, nu au folosit această bază comună pentru a depăși divergențele. „Din păcate, amândoi s-au dovedit, judecând după rezultat, inferiori circumstanțelor”, a afirmat el, adăugând că s-au limitat la măsuri de consolidare a încrederii, fără progres real. Stefanou a mai spus că partidul său propune folosirea relațiilor UE-Turcia și a dosarului energetic ca stimulente pentru întoarcerea Ankarei la masa negocierilor, o propunere din decembrie 2020 pe care, susține el, nici Nikos Anastasiadis, nici Christodoulidis nu au acceptat să o discute.
