Aproape 80 la sută dintre români sunt de acord ca autoritățile să poată restricționa temporar accesul la anumite platforme online în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale, potrivit unui sondaj INSCOP realizat între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026.

Datele arată că 64 la sută dintre respondenți se declară total de acord cu o astfel de măsură, iar 15,9 la sută sunt mai degrabă de acord. La polul opus, 5,8 la sută sunt mai degrabă în dezacord, iar 9,9 la sută se declară total împotrivă. Ponderea celor care nu au oferit un răspuns este de 4,4 la sută. În total, 79,9 la sută susțin posibilitatea unor restricții temporare, iar 15,7 la sută se opun.

Susținerea este semnificativ mai ridicată decât media eșantionului în rândul votanților PSD, PNL și USR, al locuitorilor din orașele mari și al angajaților din sectorul public. În schimb, votanții AUR, bărbații, locuitorii din București și din orașele mici, precum și angajații din sectorul privat se declară împotriva unei asemenea măsuri într-o proporție mai mare decât restul eșantionului.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, consideră că rezultatele indică disponibilitatea românilor de a accepta limitări în mediul digital atunci când percep riscuri majore pentru siguranța colectivă. „Susținerea foarte ridicată pentru restricționarea temporară a platformelor online în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale arată că românii sunt dispuși să accepte limitarea unor libertăți digitale atunci când consideră că siguranța colectivă este în pericol”, a explicat el.

Potrivit directorului INSCOP, securitatea devine astfel un argument puternic pentru acceptarea intervenției statului, inclusiv într-un spațiu asociat libertății de exprimare și de informare. El a nuanțat însă interpretarea, subliniind că rezultatele trebuie citite în contextul unei dezbateri mai largi despre echilibrul dintre siguranță și drepturile fundamentale.

Sondajul apare într-un moment în care statele europene discută tot mai des despre instrumente de intervenție în spațiul online în situații de criză. Rezultatele nu indică sprijin pentru cenzură permanentă, ci pentru o măsură temporară, condiționată de existența unei amenințări grave la adresa securității naționale.