Prețul energiei electrice pe piața angro din România a înregistrat vineri, 20 noiembrie, o scădere spectaculoasă, ajungând la cel mai redus nivel de la sfârșitul lunii septembrie. Energia s-a tranzacționat la prețuri semnificativ mai mici decât în Germania, Austria sau Ungaria, o situație neobișnuită după săptămâni în care România s-a numărat printre cele mai scumpe piețe europene.
Potrivit datelor prezentate de publicația de specialitate e-nergia.ro, prețul mediu din Piața pentru Ziua Următoare pentru energia livrată vineri a fost de 792 de lei pe MWh, echivalentul a aproximativ 148 de euro pe MWh, cu 31% mai mic decât nivelul din ziua precedentă.
Este cel mai redus preț mediu zilnic de pe piața spot de la București de la 30 septembrie, când energia s-a tranzacționat la o medie de 763 de lei pe MWh. Totodată, 20 noiembrie reprezintă prima zi lucrătoare de după 2 octombrie în care prețul mediu a coborât sub pragul de 1.000 de lei pe MWh.
Comparația cu piețele vecine este și mai izbitoare: în Germania și Austria prețul mediu a ajuns la 214 euro pe MWh, în Polonia la 206 euro, în Belgia la 209 euro, iar în Ungaria la 219 euro, cu aproximativ 48% peste nivelul din România. Singura piață dintre cele cu care România este interconectată fizic și participă la mecanismul european de cuplare a piețelor care a înregistrat un preț mai mic a fost Bulgaria, cu aproximativ 123 de euro pe MWh.
Principalul factor care explică ieftinirea este producția foarte ridicată a parcurilor eoliene. Pentru 20 noiembrie, prognozele indicau o putere medie injectată în rețea de aproximativ 2.500 de MW din surse eoliene, ceea ce a transformat vântul în principala sursă de producție a energiei electrice din România. Vineri dimineață, în jurul orei 7.00, turbinele eoliene au atins un nou record istoric de producție instantanee, de 3.242 de MW.
Scăderea vine după o perioadă dificilă pentru sistemul energetic românesc, marcată de prețuri extrem de ridicate, alimentate inclusiv de debitul foarte scăzut al Dunării, care a dus la oprirea ambelor reactoare nucleare de la Cernavodă și a afectat semnificativ producția hidrocentralelor. Revenirea reactoarelor și consumul mai redus, pe fondul temperaturilor ridicate, au contribuit la ieftinire.