Deputata Irene Charalambides, din partea partidului Alma, a confirmat luni că liderul formațiunii, Odysseas Michaelides, o presează să candideze la alegerile prezidențiale din 2028. Ea a declarat, la o emisiune de la amiază a postului Sigma, că i-a spus în repetate rânduri că nu este interesată, dar că „situațiile politice nu pot fi prevăzute” și că „toate posibilitățile sunt deschise”.

Declarațiile vin la câteva zile după ce publicația Reporter a relatat că Michaelides dorește să o determine să-și reconsidere decizia de a rămâne în afara cursei și să conducă campania Alma, în cazul în care partidul va merge independent. Charalambides a spus că liderul Alma consideră că formațiunea are nevoie de o „a doua opțiune”, deși ea îl vede pe el drept „cel mai potrivit candidat”.

Ea a exclus categoric o susținere din partea Alma pentru Andreas Mavroyiannis, în cazul în care AKEL l-ar alege drept candidat, invocând „diferențe politice profunde”. Secretarul general al AKEL, Stefanos Stefanou, a confirmat într-un interviu separat la Sigma că partidul nu îl exclude pe Mavroyiannis ca posibil candidat al opoziției, dar „nu îl poate favoriza în această etapă”.

Un sondaj RAI Consultants realizat pentru Alpha, prezentat miercurea trecută, îl arăta pe președintele Nikos Christodoulides în frunte în toate cele cinci scenarii testate pentru primul tur, cu scoruri între 26% și 30%. Mavroyiannis se plasa pe locul al doilea, cu 22-24%, iar Michaelides între 7% și 11%, în funcție de scenariu. În confruntările pentru turul al doilea, Christodoulides conducea în fața lui Mavroyiannis cu 45% la 38% și în fața fostului lider DISY, Averof Neophytou, cu 40% la 35%.

Charalambides a abordat și subiectul terminalului de gaze de la Vasiliko, pe care l-a numit „unul dintre cele mai mari scandaluri”, susținând că afirmațiile recente ale fostului ministru al Energiei, Giorgos Papanastasiou, despre interese create „au confirmat ceea ce fusese ridicat în repetate rânduri în Parlament”. Ea a cerut ca acesta să numească interesele respective și să ducă informațiile la Parchetul European, atribuind responsabilitatea politică guvernului Anastasiades, pentru că acordurile datează din acea perioadă.