Fotografii cu pungi de mâncare lăsate direct pe asfalt și relatări despre starea ghiozdanelor folosite de curieri au declanșat o dezbatere aprinsă în mediul online din România. Unii consumatori se tem că comenzile pot fi contaminate, alții consideră îngrijorările exagerate, însă discuția ridică întrebări reale despre condițiile în care ajunge mâncarea la ușa clientului.
Livrarea de mâncare prin aplicații a devenit un fapt obișnuit în România, iar piața serviciilor de livrare rapidă, care include comenzile de mâncare și alte produse, a ajuns la aproximativ 4,8 miliarde de lei în 2023, față de 354 de milioane de lei în 2019, potrivit unui studiu PwC publicat în 2025.
„În ultimul deceniu, ecosistemul serviciilor de livrare rapidă din România a trecut printr-un proces de transformare, evoluând de la platforme dezvoltate local la un ecosistem consolidat strategic. Această schimbare a fost determinată de o concurență intensă, de creșterea activității de fuziuni și achiziții (M&A) și ieșirea de pe piața locală a doi jucători internaționali. În 2025, patru platforme sunt active pe piața locală, și anume Bolt Food, Bringo, Glovo și Wolt”, arată studiul.
Analiza nu a inclus platforme precum Freshful și Sezamo și nici restaurantele care folosesc propriile servicii de livrare, ceea ce înseamnă că dimensiunea reală a pieței este mai mare decât cifrele raportate.
Dincolo de reacțiile din mediul online, există reguli europene clare privind igiena și transportul alimentelor. Pe lângă nemulțumirile legate de prețuri, calitatea mâncării, taxele suplimentare și bacșișuri, discuția a ajuns astfel la modul în care sunt manipulate pungile, la curățenia genților termice folosite de curieri și la timpul în care alimentele rămân în afara unui spațiu refrigerat.