Cipru a avut în 2024 a doua cea mai mică pondere de studenți din învățământul terțiar înscriși în domeniile științe, tehnologie, inginerie și matematică (STEM) din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat. Doar 14,7% dintre studenții ciprioți urmau astfel de discipline, Cipru fiind devansat doar de Malta, cu 13,2%, în timp ce media europeană era de 27,1%.

Potrivit aceleiași surse, ponderea din Cipru a scăzut cu 3,6 puncte procentuale între 2015 și 2024, al treilea cel mai mare declin din UE, după Malta, cu 8,2 puncte, și Polonia, cu 6,4 puncte. Scăderea ridică întrebări despre profilul viitoarei forțe de muncă cu studii superioare, într-un moment în care cererea de competențe tehnice și științifice crește în economia europeană.

La nivel european, Irlanda avea cea mai mare proporție de studenți STEM, 36,4%, urmată de Finlanda, cu 35,8%, Germania, cu 35,4%, și Grecia, cu 34,4%. România se situa peste media UE, cu 31,2%, iar Țările de Jos, cu 18,8%, completa grupa statelor cu cele mai mici ponderi, după Malta și Cipru. Irlanda a înregistrat și cea mai mare creștere din 2015, de 9,6 puncte procentuale, urmată de Luxemburg, cu 8,1 puncte, și Danemarca, cu 5,3 puncte.

Eurostat a mai constatat că persoanele cu studii superioare în domenii STEM reprezentau 8,5% din populația UE cu vârste între 15 și 74 de ani în 2025. Irlanda conducea și aici, cu 12%, urmată de Suedia, cu 11,9%, și Lituania, cu 11,7%, în timp ce cele mai mici proporții se înregistrau în Italia, cu 4,4%, România, cu 4,9%, și Cehia, cu 6,1%.

Diferențele dintre cele două indicatori arată că numărul de absolvenți nu se reflectă automat în ponderea lor în populație, notează analiza. Pentru Cipru, combinarea unei ponderi scăzute de studenți STEM cu un declin accentuat în ultimul deceniu sugerează o posibilă lipsă de specialiști în sectoarele tehnologice și științifice în anii următori.