La finele anului 2025, 90% din datoria publică a Ciprului se afla în mâinile unor investitori și instituții cu sediul sau domiciliul în afara țării, ceea ce plasează insula pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Pe locurile următoare se situează Estonia, cu 78%, Letonia, cu 74%, Lituania, cu 72%, și Grecia, cu 71%. În 16 state membre, mai mult de jumătate din datoria publică era deținută de nerezidenți la finalul anului trecut, în timp ce în șapte țări ponderea dominantă o aveau instituțiile financiare interne.

În această ultimă categorie, cele mai mari procente au fost înregistrate în Cehia și Suedia, câte 69%, urmate de Croația, cu 61%, Polonia, cu 56%, și Malta, cu 54%. În majoritatea statelor membre, sectorul intern nefinanciar, adică gospodăriile, companiile nefinanciare și organizațiile nonprofit, deținea mai puțin de 10% din datoria publică; cel mai ridicat nivel a fost în Malta, 24%, apoi în Ungaria, 23%, și Portugalia, 19%.

Eurostat subliniază că datele privesc structura geografică a deținătorilor de titluri de stat, nu nivelul datoriei ca procent din produsul intern brut. Comisia Europeană atrage atenția de mai mult timp că o pondere mare deținută de nerezidenți face ca finanțarea statului să depindă mai mult de sentimentul piețelor internaționale.

Statisticile mai arată diferențe mari în privința scadențelor. Suedia avea cel mai mare procent de datorie cu scadență sub un an, 38%, urmată de Portugalia, cu 27%, Irlanda, cu 26%, și Estonia, cu 20%. Cele mai mici ponderi erau în Slovacia, 6%, Grecia, 7%, și Lituania, 9%. Față de finele lui 2024, ponderea datoriei pe termen scurt a crescut în 18 din cele 26 de state pentru care existau date disponibile.