La prima vedere, un zid vechi nu spune nimic. Pentru specialiștii în topografie, însă, trei crestături și o adâncitură orizontală săpate într-o piatră pot indica un punct de referință folosit acum mai bine de un secol. Astfel de semne, numite repere de nivel, explică felul în care britanicii au reușit să pună pe hartă altitudinea Ciprului imediat după preluarea administrării insulei, în 1878.

Pe atunci, pentru a stabili cât de sus se află un oraș față de mare, nu era suficient să privești un aparat modern. Echipele de topografi conduse de Herbert Kitchener au măsurat, la nord de Nicosia, o bază dreaptă de puțin peste șase kilometri, iar la capetele ei au ridicat movile de pietre văruite, vizibile de departe. Pornind de la această linie, au măsurat unghiuri și au calculat, prin triangulații succesive, pozițiile altor puncte.

Harta rezultată a fost publicată în 1885, în cincisprezece foi, la scara de un țol pentru o milă. Pentru a afla altitudinea bazei lor, topografii au făcut măsurători succesive de diferență de nivel pornind de la Larnaca și Famagusta. Cum marea urcă și coboară, au folosit înregistrările unui maregraf instalat de căpitanul Millard din Marina Regală, astfel încât măsurătorile de la coastă până în câmpia Nicosiei să aibă un punct de plecare comun.

Semnele de pe ziduri sunt vestigiile acestei metode. Trei crestături formează o săgeată care indică o adâncitură orizontală, locul unde se sprijinea mira, bara lungă gradată a topografului. Serviciul britanic de cartografie a înregistrat peste o jumătate de milion de astfel de repere, iar ultima săgeată de tip tradițional a fost gravată în 1993 pe o bornă kilometrică de lângă un pub din Lowton.

În Cipru, urmele măsurătorilor nu s-au păstrat uniform. La Famagusta există o înregistrare mai târziu, din anii 1938-1940, păstrată în arhiva internațională a nivelului mării, iar fișa tehnică a stației indică un reper fundamental față de care nivelul de referință al seriei din 1939 este stabilit la 9,1 metri dedesubt. Rămâne însă deschisă întrebarea unde se afla exact acea marcă, cum arăta și dacă mai există astăzi.